Treceți la conținutul principal

o noua categorie de persoane juridice

De la
Gruparile GECT
Doream sa va informez cu privire la aceasta noutate in domeniul dreptului romanesc, prilejuita de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Cadrul juridic in vigoare este OUG nr. 127/2007 privind Gruparea europeana de cooperare teritoriala. Aceasta Ordonanata faciliteaza aplicarea prevederilor comunitare in domeniu, indeosebi a Regulamentului(CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeana de cooperare teritoriala (GECT). Aceste GECT reprezinta o noua categorie de persoane juridice in dreptul romanesc, iar natura lor este una mixta (de drept public si privat), atributiile sunt specifice, iar scopul infiintarii lor este acela de a contribui la coeziunea economica si sociala in interiorul Comunitatii. Constituirea lor este originala, si in aceste GECT pot participa chiar si state membre; totusi, cel mai adesea participa unitati administrativ-teritoriale din mai multe state membre, la care se pot asocia in anumite conditii chiar si entitati din state nemembre. Acestea pot accesa Fonduri Europene, motiv pentru care interesul pentru infiintarea unor asemenea GECT este crescut. Pentru studentii care au placerea de a studia dreptul civil (in sens larg) si dreptul public (in sens generic) citirea actelor normative amintite este utila pentru a observa ca ne gasim intr-o noua era a dreptului. Dealtfel, principiile generale care stau la baza constituirii unor asemenea GECT-uri sunt principii ale dreptului international PRIVAT. Am dorit doar sa va informez, insa studiul si analiza acestei noi categorii de persoane juridice in dreptul romanesc urmeaza sa revina celor care se vor dedica acestui scop.
Dahij
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...
29 de comentarii
Citiți mai multe

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

De la
               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Răspunsul la Întâmpinare

De la
  Rolul RÎ. Răspunsul la întâmpinare reprezintă mijlocul procesual din etapa scrisă a judecății unei cauze prin care reclamantului i se oferă oportunitatea, cu respectarea principiului contradictorialității, de a clarifica anumite aspecte ale cererii de chemare în judecată, de a susține în continuare temeinicia și necesitatea admiterii cererii de chemare de judecată, iar în același timp de a contracara afirmațiile pârâtului formulate în întâmpinare. Baza legală . Acesta are la bază natura juridică a unui act de procedură scris , fundamentul său reprezentându-l principiul contradictorialității reglementat de articolul 14 alineatul 2(„ Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. ”) al Codului de procedură civilă, iar mai apoi fiind reglementat în mod explicit de articolul 201 alineatul 2(„ Părțile trebuie să își fac...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe