Treceți la conținutul principal

O scrisoare găsită

În cadrul dezvăluirilor cu caracter istoric, considerăm oportună prezentarea unei scrisori din 1864, scrisoare care dezvaluie dorinţa de explorare a unor noi domenii (aici astronomia). Ce importanţă are scrisoarea? O sa vă convingeţi singuri dacă aveţi puţină rabdare să o citiţi

Chiev, 27 Decemvrie 1864.
Scrisoarea care ţi-amu pregătit'o eu la zi'ntâiu Noemvrie în locu să ţi-o trimitu au remasu la mine pînă în zioa aceasta.
Amu, frate, eu m'am făcut astronom, cu toată inima m'am dat astronomiei: aşa de ştiinţă este astronomie, că omul ce o gustă odată, nu poate să o lepede. Eu comparez astronomia cu demâncatul cel bun, pe care, de ce-l manânci, de ceia-ţi mai a mînca. Cine putea să gândească că eu voiu fi cândva astronom? Mari sunt minunile tale, Doamne! Să-ţi spun frate, cum am picat eu în carte astronomilor. Profesorul astronomiei, după ce a cetit vre-o câteva lecţii de la începutul semestrului trecut, s'a îmbolnăvit şi n'a citit vro patru, cinci lecţii. Studenţii gîndia că de-amu înainte profesorul a încetat a ceti, cum şi amu'i an (trebuie să ştii că profesorul era în an foarte leneş; în anul ista el s'a îndreptat). Amu ceteşte lecţiile totdeauna, şi ei au încetat a umbla la Observatorie. Numai trei studenţi îmblau des şi-l chemau pre profesor de li cetia lecţie. Înştiinţând eu aceasta, am venit şi eu Sâmbătă la lecţie. Drept, profesorul a venit şi a cetit lecţia.
După lecţie el a zis către noi (patru inşi): Eu socot, d-lor că d-voastră doriţi a vă îndeletnici cu astronomia, şi pentru aceasta vă poftesc să veniţi mâne (Duminecă) ca să calculăm locurile a unelor stele....
Aşa s'a făcut alegerea mea.
În scrisoarea n.1 tu'i ceti că eu am uitat o leacă limba română. Nu crede, frate, pentru că singur poţi să judeci: Am uitat-o eu, ori nu ? Eu socot că nu. Tu cum socoţi?

Scrisoarea a fost publicată în Analele Academiei Române Seria II - Tomul XXXV, 1912-1913.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se î