Treceți la conținutul principal

CAUZA PARTIDUL COMUNIŞTILOR (NEPECERIŞTI) ŞI UNGUREANU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI DIN 03.02.2005, CERERE nr. 46.626/99

ÎN FAPT

Primul reclamant este o formaţiune politică a cărei înregistrare a fost refuzată la data de 28 August 1996 prin hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Al doilea reclamant este preşedintele formaţiunii politice. La data de 23 Martie 1996 au fost adoptate statutul şi programul Partidului Comuniştilor Nepecerişti (PCN):
-(art. 1) Comuniştii (nepecerişti) exprimă, reprezintă şi apără interesele politice ale oamenilor muncii, indiferent de etnie, sex, vârstă, profesii, convingeri şi sentimente. Sunt oameni ai muncii toţi cei care îşi câştigă existenţa prin muncă de orice fel (...).
-"[PCN] respectă suveranitatea naţională, integritatea teritorială a Statului, ordinea de drept şi principiile democraţiei. El interzice tuturor membrilor săi defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război (...), la ură naţională, rasială, de clasă ori religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.”
Organizaţia politică se vrea a fi partidul oamenilor muncii. La data de 4 Aprilie 1996 Domnul Ungureanu în calitate de reprezentant al PCN a sesizat Tribunalul Municipiului Bucureşti cu cerere de înscriere în registrul special al partidelor politice. Tribunalul Bucureşti a susţinut că atât din statut cât şi din programul politic, rezultă că se urmăreşte instaurarea unui stat uman, având la bază o doctrină comunistă, înţelegându-se că ordinea de stat şi de drept actuală, instaurată după 1989, este inumană şi nu are la bază o reală democraţie. Preşedintele PCN a atacat hotărârea Tribunalului Bucureşti în faţa Curţii de Apel care la data de 28 august 1996 a respins recursul pe motiv că analiza făcută în hotărâre era corectă. La 28 mai 1997 procurorul general al României îl informează pe domnul Ungureanu că nu vede nici un motiv pentru a introduce recurs în anulare împotriva Deciziei din 28 august 1996. Domnul Ungureanu formulează contestaţie în anulare, respinsă ca tardivă de Tribunalul Bucureşti, la 5 decembrie 1997.

Legislaţie Internă Relevantă

Decretului-lege nr. 8/1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi organizaţiilor obşteşti în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 31 decembrie 1989 şi abrogat prin Legea nr. 27 din 26 aprilie 1996 referitoare la partidele politice:
(Art. 1) "În România este liberă constituirea partidelor politice, cu excepţia partidelor fasciste sau care propagă concepţii contrare ordinii de stat şi de drept în România.
Nici o altă îngrădire pe motiv de rasă, naţionalitate, religie, grad de cultură, sex sau convingeri politice nu poate împiedica constituirea şi funcţionarea partidelor politice (...)."
(Art. 2) „(3) Scopurile partidelor politice şi organizaţiilor obşteşti trebuie să se întemeieze pe respectul suveranităţii, independenţei şi integrităţii naţionale, al democraţiei, în vederea asigurării libertăţilor şi drepturilor cetăţenilor şi afirmării demnităţii naţiunii române.”

Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României prevede la art. 3:
"(Art. 3) - Constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României: (...) h) iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă (...), rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept (...)."

ÎN DREPT

ASUPRA ART. 11

Reclamanţii invocă faptul că refuzul instanţelor interne de a le admite cererea de înregistrare a PCN le-a încălcat libertatea de asociere garantată de art. 11 din Convenţie. Guvernul susţine că în speţă ingerinţa este prevăzută de lege. Pe de o parte, cererea de înregistrare ca partid politic, depusă de PCN la Tribunalul Municipiului Bucureşti la 4 aprilie 1996, prezenta vicii de formă, care justificau respingerea. Pe de altă parte, statutul şi programul politic ale PCN încălcau art. 37 din Constituţie cu privire la dreptul de asociere, art. 2 din Decretul-lege nr. 8/1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi art. 3 lit. h) din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională, toate dispoziţiile legale răspunzând condiţiilor de accesibilitate şi de previzibilitate cerute de Convenţie. Aşadar, refuzul înregistrării era conform cu dispoziţiile art. 1 din Decretul-lege nr. 8/1989.

Curtea notează că deciziile instanţelor interne se bazează în exclusivitate pe Art. 1 din Decretul-lege nr. 8/1989. Ingerinţa beneficiază aşadar de o fundamentare în dreptul intern. Reclamanţii invocă faptul că respingerea cererii de înregistrare a PCN este lipsită de temei legal, instanţele interne încălcând dispoziţiile Decretului-lege nr. 8/1989 şi ale Constituţiei, întrucât au adoptat un raţionament ipotetic. Curtea notează că programul politic şi statutul PCN cuprindeau într-adevăr pasaje care criticau abuzurile fostului partid comunist înainte de 1989 de care se distanţează inclusiv prin titulatura sa, cât şi politica dusă după 89. Aşadar o măsură atât de radicală ca respingerea cererii reclamanţilor de înregistrare a PCN ca partid politic, luată înainte ca acesta să înceapă desfăşurarea activităţilor este disproporţionată cu scopul propus şi în consecinţă nu este necesară într-o societate democratică. Prin urmare a ost constatată încălcarea art. 11 din Convenţie.

Reclamantul a invocat încălcarea (art. 14) din Convenţie însă Curtea nu a considerat necesară analiza acestui capăt de cerere deoarece acesta de referă la aceleaşi fapte ca şi cele examinate la (art. 11.) În conformitate cu Art. 41 din Convenţie, Curtea acordă părţii lezate, dacă e cazul, o reparaţie echitabilă.

Reclamantul a solicitat daune morale în valoare totală de 702.900 EURO astfel: 351.450 EURO ajutoarele publice pe care ar fi trebuit să le primească din 1996, 351.450 EURO dacă Guvernul nu pune la dispoziţie PCN spaţii pentru sedii în fiecare judeţ al ţării. Curtea notează că cererea în cauză se bazează pe aplicarea fictivă a dispoziţiilor care, în legea citată anterior, reglementează acordarea de ajutoare publice partidelor politice, în anumite condiţii. Or, Curtea nu poate face speculaţii privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la PCN, nici privind consecinţele care decurg din acestea (vezi Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia şi alţii, citată anterior, p. 29, paragraful 69). Aşadar, respinge cererea, în lipsa legăturii de cauzalitate între încălcarea constatată şi prejudiciul invocat. Pentru daune morale reclamanţii cer 702.900 EURO.
Curtea acceptă că domnul Ungureanu, în calitate de preşedinte al PCN, a suferit un prejudiciu moral. Cu toate acestea, ea apreciază că acesta este reparat suficient prin simpla constatare a încălcării art. 11 din Convenţie. Reclamanţii au solicitat cu titlu de cheltuieli de judecată 820 EURO însă datorită faptului că aceştia nu au adus documente care să justifice cheltuielile respective Curtea i-a acordat domnului Ungureanu pe baza documentelor existente suma de 100 EURO.

Comentarii

  1. ... Romania a fost condamnata pentru a nu inregistreaza Nepeceristii (NPCR)... ciudat

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…

RAMANAUSKAS ÎMPOTRIVA LITUANIEI, CEREREA NR. 74420/01, HOT. DIN 05.02.2008 - AGENT PROVOCATOR - PROCES ECHITABIL

Domnul Kestas Ramanauskas cetăţean Letonia, născut in 1966 in Kaišiadorys.


ÎN FAPT

Kestas a fost abordat de AZ în vederea achitării lui VS contra sumei de 3000 dolari americani.
Prima dată Kestas a refuzat însă după ce AZ a reiterat oferta de câteva ori, Kestas a acceptat.
Guvernul a susţinut că VS şi AZ au negociat mita cu Domnul Kestas din proprie iniţiativă şi înainte de a anunţa autorităţile.
AZ era ofiţer în cadrul Ministerului de Interne într-o unitate specializată pe anticorupţie (STT) a procedat la informarea superiorilor săi în legătură cu faptul ca Domnul Kestas a acceptat mita.
La 26 Ianuarie 1999 STT a introdus o cerere în faţa adjunctului procurorului general în vederea aprobării unui model de conduită penală simulate. Cererea a fost aprobata la 26 Ianuarie 1999 şi justificată în baza informaţiilor operaţionale adunate de STT. Documentul a fost semnat de adjunctul procurorului general la 27 Ianuarie 1999, aceasta constituind forma finală a documentului.
La data de 11 Februarie 1…