Treceți la conținutul principal

METEOROLOGIE JURIDICĂ

În data de 31 august s-a desfăşurat concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii (INM), mai exact prima etapă eliminatorie. Proba, a constat într-un test grilă ce cuprindea 100 de întrebări din următoarele materii: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal. Candidaţii au avut la dispoziţie 4 ore să marcheze răspunsurile corecte. Pentru a fi admişi la etapele următoare nota obţinută trebuie să fie cel puţin 7 (aceasta presupunând rezolvarea corectă a 70 de întrebări).


Bucureşti, duminică 31 august...dimineaţă….nimic ieşit din comun doar că pe stradă, în metrou, în autobuze se vedeau nişte persoane îngândurate, altele chiar cu foi sau cărţi în mână; nu era greu de realizat că se îndreptau spre un examen sau vreo altă formă de evaluare, dar pentru cine se afla în aceeaşi situaţie ca şi ei era fără nici un dubiu că se îndreptau spre zona Timpuri Noi să susţină prima probă a concursului de admitere la INM.
Orele 8.20…în faţa universităţilor Dimitrie Cantemir, Nicolae Titulescu şi Titu Maiorescu era o mulţime de oameni. Unii îmbrăcaţi în costum, alţii chiar în ţinute mai puţin formale, unii având sticle cu apă în mână, alţii pixuri…alţii întrebând pe cei din jur dacă nu au pix cu pastă neagră.
Agitaţia de afară dispare încet pe măsură ce se intră în săli. Panica celor rămaşi fără pixuri cu pastă neagră dispare şi ea deoarece pe bănci erau pixuri şi sticle cu apă. Ajunşi în săli toţi devin tăcuţi, fiecare are locul său dinainte stabilit, puţini sunt cei care cunosc pe cineva din aceeaşi sală. Unii sunt tineri absolvenţi, alţii tot absolvenţi, dar trecuţi demult de tinereţe. Supraveghetorii sunt foarte sobri şi se remarcă foarte uşor că au primit instrucţiuni precise pe care le respectă întocmai.
La ora 9.30 fix, conform regulamentului se închide uşa sălii şi se dau explicaţii legate de completarea foilor de concurs în timp ce acestea sunt împărţite candidaţilor cu mare grijă pentru a nu se amesteca diferitele variante (fiecare candidat având stabilit dinainte numărul de variantă a testului grilă).
Momentul aşteptat de toţi cu multe emoţii, mai mult sau mai puţin evidente, e deschiderea plicului cu teste. La ora 10 se începe împărţirea testelor, iar peste 5 minute se „dă startul”.
În sală e linişte, parcă nimic nu aminteşte de un examen din facultate…nu se aude nici un comentariu, nici un protest, nici un sunet ce ar exprima bucuria sau dezamăgirea. Fiecare începe să citească întrebările; fiecare cu stilul lui – în timp ce unii au citit foarte rapid toate cele 100 de întrebări şi au rezolvat prima dată ce li s-a părut mai uşor, alţii rezolvau întrebările în ordine, chibzuind bine asupra fiecărui aspect, asupra fiecărui cuvânt; unii treceau răspunsurile pe ciornă şi abia apoi pe foaia de răspuns, alţii marcau variantele corecte direct pe foaia de răspuns.
După două ore se întrevăd semne de oboseală, lumea începe să se mişte în bănci, alţii solicită să iasă la toaletă; până şi supraveghetorii care se plimbau energic printre bănci s-au aşezat, unii la catedră, alţii în băncile rămase libere. Cu toate acestea fiecare candidat îşi continuă munca sa.
Abia după încă o oră s-au auzit zgomote de scaune şi paşi…cineva se îndrepta spre catedră să predea foaia cu răspunsuri. Pe măsura scurgerii timpului către cea de-a patra oră candidaţii ieşeau din sală. Totuşi nu se vedeau multe locuri goale, fiecare dorea să profite de tot timpul alocat, lupta continua până în ultimul minut.
Afară din nou agitaţie….doar că acum nu se mai căutau săli sau pixuri ci se aşteptau răspunsurile, care conform regulamentului trebuiau afişate cu 15 minute înainte de expirarea celor 4 ore. Cu întârzierile specifice spaţiului carpato-danubiano-pontic, lumea are timp să schimbe impresii, să compare răspunsurile cu cele ale celorlalţi.
Un aspect demn de remarcat a fost că nimeni din acea mulţime nu a spus că „a ştiut” sau că „a fost bine” ori uşor. Unii spuneau că au pus răspunsurile „la nimereală”, alţii spuneau că subiectele au fost „cele mai grele de până acum”, alţii spuneau că unele întrebări „nu îşi aveau rostul” sau că „s-a dat mai greu pentru că a scăzut nota de intrare”.
După ce s-au copiat ori fotografiat răspunsurile afişate mulţimea s-a risipit din nou.
Bucureşti, 31 august, amiază… nimic ieşit din comun doar că pe stradă, în metrou, în autobuze se vedeau nişte persoane îngândurate, de data aceasta având în mână foile cu întrebările pe care îşi notaseră răspunsurile în timpul examenului pentru a se putea verifica ulterior. Aveai senzaţia că oamenii cu foile te urmăresc peste tot; până şi pe tren în drum spre casă foile erau prezente şi se auzea…1 – A, 2 – A, 3 – A, C.

Pregătirea pentru un astfel de examen ca şi experienţă e una deosebită, se poate spune chiar că ajută la formarea unui anumit stil de a învăţa, de a percepe informaţia juridică şi apoi de a utiliza în practică noţiunile dobândite.
Mulţi se întreabă din ce cărţi trebuie învăţat, cât timp trebuie să dureze pregătirea pentru a dobândi suficiente informaţii sau care e metoda optimă de învăţare. Precum întrebările şi răspunsurile pentru fiecare din ele sunt mai multe. A spune că o anumită carte sau un anumit stil de a învăţa sunt cele potrivite şi că ele vor garanta succesul nu reprezintă decât o iluzie, ori juridic spus o „falsă reprezentare a realităţii”.
Un posibil răspuns ar putea fi: depinde cât de mult îţi doreşti să-ţi urmezi visul; restul vor veni de la sine.
de Eudoxiu
2 septembrie 2008
Târgu - Mureş

Comentarii

  1. Un articol foarte frumos, un articol care m-a facut sa ma gandesc la cum ar fi fost daca..., dar cum nu e nu ne mai gandim. In schimb un lucru e sigur, acest Eudoxiu va deveni ceea ce isi doreste si pentru care a muncit mult si de aceea merita din plin.

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt în aceeaşi măsură cel puţin de acord cu Anonimul şi alături de Eudoxiu ...

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest articol e plin de soare (dimineata) si nori (dupa-masa). Asa e vremea, schimbatoare, dar toti meteorologii stiu ca dupa nori vine din nou soare, mai ales in ziua de joi.
    Manastirea

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se î