Treceți la conținutul principal

Prima pagină dintr-o carte veche - primul gând despre drept

În cadrul ciclului Bene merenti, reproducem în ceea ce urmează, câteva cuvinte, dintr-o carte veche, cu miros apăsător de hârtie galbenă de început de secol XX. Cartea se numeşte "COURS ELEMENTAIRE DE DROIT CIVIL FRANCAIS", vol. I., de Ambroise Colin şi H. Capitant, publicat în anul 1923 la Paris. Pasajul ales de pe pagina 1 şi 2 a cărţii surprinde nişte chestiuni elementare, dar descrise într-o simplitate şi rigurozitate caracteristică modului în care se făcea ştiinţă pe atunci.



1.Definiţie şi terminologie generală

Prima sarcină care se impune tuturor ştiinţelor este de a fixa terminologia sa. Dacă nu se poate afirma cu exactitate că întreaga nu este altceva, decât un limbaj bine construit, definiţiile reprezintă în ştiinţele morale o importanţa deosebită, deoarece unul din scopurile esenţiale pe care ele trebuie să-l îndeplinească constă în a traduce prin cuvinte, prin idei, care sunt ele însele o reprezentare a realităţii.

Dreptul şi drepturile. – Cuvântul drept comportă trei accepţiuni diferite:

1. Desemnează totalitatea preceptelor, regulilor şi legilor care guvernează activitatea umană şi societatea, iar neobservarea acestor reguli este sancţionată la nevoie prin constrângere socială, altfel spus, prin constrângere publică. Acest corp de precepte poatră numele de Drept (cu D mare). Unii jurisconsulţi moderni alătură epitetul de obiectiv. Dreptul obiectiv al societăţilor moderne, în general, este unic pentru toţi indivizii care sunt membrii a aceleiaşi comunităţi politice. Astfel, avem, de exemplu: Drept francez, Drept german, Drept italian, etc...;

2. Cuvântul drepturi (cu un d mic şi la plural) desemnează facultatea sau prerogativa aparţinând unui individ şi de care se poate prevala în relaţiile sale cu semenii săi în exercitarea activităţii sale. Fiecare gen de facultate sau prerogativă constituie un drept determinat, de exemplu dreptul de proprietate, dreptul de putere paternală. Înţeles în acest sens cuvântul drept desemnează, urmărind expresia lui Savigny, „o putere individuală”; îl numim drept subiectiv, în opoziţie cu dreptul obiectiv definit mai sus. Dreptul subiectiv nu poate fi exercitat altfel, decât sub controlul dreptului obiectiv, datorită definiţiei pe care ne-a furnizat-o şi concursului pe care l-a pregatit. Şi într-adevăr pentru a deveni eficace fiecărui drept individual trebuie să corespundă o îndatorire juridică sau obligaţie vizând unul sau mai mulţi indivizi determinaţi.
Trebuie deci să concepem toate depturile ca o putere de comandament. Dar comandamentul unora înseamnă supunere pentru alţii. De exemplu, dreptul de creanţă nu se concepe numai pentru obligaţia impusă debitorului de a îndeplini o prestaţie sau alta în favoarea creditorului. Dreptul de proprietate subînţelege obligaţia tuturor de a respecta folosinţa şi posesia exclusivă impus de proprietar lucrurilor asupra cărora poartă dreptul lui de proprietate. Ori îndatoririle, obligaţiile sale au nevoie de sancţiuni, adică să fie impuse la nevoie de forţele sociale, care pot singure să mişte un precept de drept obiectiv.
3. În a treia accepţiune finală, Dreptul indică ştiinta, studiul care se impune Dreptului în general, şi în particular drepturilor pe care le stabileşte. Deaceea spunem : facultatea de drept, cărţi de drept, un student la drept.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…

RAMANAUSKAS ÎMPOTRIVA LITUANIEI, CEREREA NR. 74420/01, HOT. DIN 05.02.2008 - AGENT PROVOCATOR - PROCES ECHITABIL

Domnul Kestas Ramanauskas cetăţean Letonia, născut in 1966 in Kaišiadorys.


ÎN FAPT

Kestas a fost abordat de AZ în vederea achitării lui VS contra sumei de 3000 dolari americani.
Prima dată Kestas a refuzat însă după ce AZ a reiterat oferta de câteva ori, Kestas a acceptat.
Guvernul a susţinut că VS şi AZ au negociat mita cu Domnul Kestas din proprie iniţiativă şi înainte de a anunţa autorităţile.
AZ era ofiţer în cadrul Ministerului de Interne într-o unitate specializată pe anticorupţie (STT) a procedat la informarea superiorilor săi în legătură cu faptul ca Domnul Kestas a acceptat mita.
La 26 Ianuarie 1999 STT a introdus o cerere în faţa adjunctului procurorului general în vederea aprobării unui model de conduită penală simulate. Cererea a fost aprobata la 26 Ianuarie 1999 şi justificată în baza informaţiilor operaţionale adunate de STT. Documentul a fost semnat de adjunctul procurorului general la 27 Ianuarie 1999, aceasta constituind forma finală a documentului.
La data de 11 Februarie 1…