Treceți la conținutul principal

Fragmentarium

Mircea Eliade este unul dintre cei care sunt criterii în evoluţia psihologică firească a individului. În anul 1939, editura Vremea scotea la lumina tiparului lucrarea „Fragmentarium”.

Printre numeroasele pagini cu privire la concepţia autorului se regăsesc câteva pasaje interesante referitor la Titlul lucrării. Spre pildă:
„Geniul (se referă la o stare de spirit – n.a), faţă de condiţia umană, este „cu totul altceva”. Deaceia fragmentele neinspirate, inerte, mediocre, din opera unui mare creiator ne ajută să înţelegem mai bine fenomenul geniului. Căci asemenea fragmente ne atrag atenţia asupra paradoxului geniului: pe de o parte el este „cu totul altceva” (ganz anderes – n.a.), iar pe de altă parte el este întocmai ca ceilalţi (mediocru, inegal, plat etc.). Paradoxul acesta ne aminteşte situaţia sfântului în lume: deşi nu mai participă la condiţia umană, sfântul continuă să rămână între oameni, asemenea lor. El mănâncă, doarme, umblă, vorbeşte ca ceilalţi oameni. El este inteligent sau stupid, talentat sau netalentat, cultivat sau ignorant, frumos sau bătrân – întocmai ca restul omenirii – deşi starea de sfinţenie transcede şi anulează toate aceste calificări ale condiţiei umane. Sfântul este şi nu este om, în acelaş timp. Mediocritatea intermitentă a geniului corespunde acestui paradox al sfântului. Un geniu ni se relevă câteodată „mediocru” sau „inferior”, întocmai după cum un sfânt rămâne inteligent sau stupid.
Dealtfel, paradoxul acesta al „ruperii de nivel” se întâlneşte în orice gest religios. Prin magia ritualului, Prajapati – zeu al Totului – se identifică cu cărămizile altarului vedic: esse coincide cu non-esse, Universul cu un fragment, Spiritul cu un obiect. Aceeaş formulă paradoxală rezumă aproape majoritatea actelor religioase: transcendentul coincide cu imanentul, absolutul cu relativul, esse cu non-esse.În cazul nostru, geniul coincide cu non-geniul, cu mediocrul şi nesemnificativul. Meditaţi asupra acestei coincidenţe; veţi găsi aici valoarea religioasă a geniului”.

Comentarii

  1. Adanc rau de tot...Pentru muritorii de rand ar trebui si note explicative.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce articole "geniale"!!. Acest blog devine o pagina serioasa, plina de genii.

    RăspundețiȘtergere
  3. comentariile, in special, sunt "geniale"!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Răspunsul la Întâmpinare

  Rolul RÎ. Răspunsul la întâmpinare reprezintă mijlocul procesual din etapa scrisă a judecății unei cauze prin care reclamantului i se oferă oportunitatea, cu respectarea principiului contradictorialității, de a clarifica anumite aspecte ale cererii de chemare în judecată, de a susține în continuare temeinicia și necesitatea admiterii cererii de chemare de judecată, iar în același timp de a contracara afirmațiile pârâtului formulate în întâmpinare. Baza legală . Acesta are la bază natura juridică a unui act de procedură scris , fundamentul său reprezentându-l principiul contradictorialității reglementat de articolul 14 alineatul 2(„ Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. ”) al Codului de procedură civilă, iar mai apoi fiind reglementat în mod explicit de articolul 201 alineatul 2(„ Părțile trebuie să își fac...

Hotărârea CJCE în cauza C-168/08, László Hadadi/Csilla Márta Mesko, hotărârea din 10 iulie 2009

SOŢII CARE DEŢIN O DUBLĂ CETĂŢENIE COMUNĂ POT SOLICITA DIVORŢUL, LA ALEGEREA LOR, LA INSTANŢELE ORICĂRUI STAT MEMBRU AI CĂRUI CETĂŢENI SUNT Recursul preliminar asupra căruia s-a pronunţat CJCE a fost transmis Curţii de către Curtea de Casaşie (Cour de cassation) din Franţa, instanţă care soluţiona o cauză în care erau incidente prevederile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 Regulamentul prevede mai multe criterii de atribuire a competenţei în materia desfacerii căsătoriei, interesant este că pe lângă criterii întemeiate pe reşedinţa obişnuită a soţilor, regulamentul instituie criteriul cetăţeniei celor doi soţi. În plus, regulamentul prevede, în principiu, că hotărârile judecătorești de divorț pronunțate într-un stat membru sunt recunoscute în celelalte state ale Uniuni...