Treceți la conținutul principal

„Factura” României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din 7 octombrie 2008

La data de 7 octombrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în 6 cauze privind România. În toate aceste cauze Curtea a ajuns la concluzia că Statul român a încălcat drepturile reclamanţilor prevăzute de Convenţie. Pe lângă acest aspect, este util să evidenţiem aspectul financiar, adică trebuie să aruncăm o privire ultimelor rânduri din fiecare hotărâre (publicată deja pe http://www.echr.coe.int/) şi să facem nişte calcule simple.

1. Barb î. României, cererea nr. 5945/03 – încălcarea art. 10

Curtea acordă:

- pentru prejudiciul material: 19,88 EURO

- pentru prejudiciul moral: 1.000 EURO

- pentru cheltuieli 1781 EURO

2. Friedrich î. României, cererea nr. 18108/03 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea acordă:

- pentru prejudiciul material: 45.000 EURO

3. Dobrescu î. României, cererea nr. 3565/04 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea decide:

- restituirea către reclamant în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a imobilului care a format obiectul cererii, imobil naţionalizat de statul român înainte de 1989.

- în caz de neconformare, Statul român este obligat să plătescă reclamantului 500.000 EURO pentru acoperirea prejudiciului material

- pentru prejudiciu moral: 2.000 EURO

4. Marcel Roşca î. României, cererea nr. 1266/03 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea acordă: 8000 EURO

5. Craiu î. României, cererea nr. 2662/02 – încălcarea art. 6(1) (termen rezonabil)

Curtea acordă pentru prejudiciul moral suferit: 2.000 EURO

6. Grigoraş î. României, cererea nr. 19188/03

Curtea decide:

- restituirea către reclamant în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a imobilului care a format obiectul cererii, imobil naţionalizat de statul român înainte de 1989.

- în caz de neconformare, Statul român este obligat să plătescă reclamantului 36.000 EURO pentru acoperirea prejudiciului material

- pentru prejudiciu moral: 4.000 EURO

- pentru cheltuieli: 2.500 EURO

CALCULE:

  1. În cazul în care în cauzele Dobrescu î. României şi Grigoraş î. României, Statul nu restituie în natură imobilele naţionalizate, factura totală a României pe data de 7 octombrie 2008 este de 602.300,88 EURO, adică 2.365.657 de RON (calculat după cursul EURO-RON, afişat pe site-ul BNR pentru 7 octombrie 2008).
  2. În ipoteza în care în cele două cauze se restituie imobilele în natura, atunci Statul român are de plătit 66.300,88 EURO, adică 260.409,97 RON.
  3. Pentru prejudiciu moral Statul român are de plătit 9.000 de EURO, adică 35.349,30 RON.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative


Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal.
O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale.
În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.
Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală poa…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…