Treceți la conținutul principal

„Factura” României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din 7 octombrie 2008

De la

La data de 7 octombrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în 6 cauze privind România. În toate aceste cauze Curtea a ajuns la concluzia că Statul român a încălcat drepturile reclamanţilor prevăzute de Convenţie. Pe lângă acest aspect, este util să evidenţiem aspectul financiar, adică trebuie să aruncăm o privire ultimelor rânduri din fiecare hotărâre (publicată deja pe http://www.echr.coe.int/) şi să facem nişte calcule simple.

1. Barb î. României, cererea nr. 5945/03 – încălcarea art. 10

Curtea acordă:

- pentru prejudiciul material: 19,88 EURO

- pentru prejudiciul moral: 1.000 EURO

- pentru cheltuieli 1781 EURO

2. Friedrich î. României, cererea nr. 18108/03 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea acordă:

- pentru prejudiciul material: 45.000 EURO

3. Dobrescu î. României, cererea nr. 3565/04 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea decide:

- restituirea către reclamant în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a imobilului care a format obiectul cererii, imobil naţionalizat de statul român înainte de 1989.

- în caz de neconformare, Statul român este obligat să plătescă reclamantului 500.000 EURO pentru acoperirea prejudiciului material

- pentru prejudiciu moral: 2.000 EURO

4. Marcel Roşca î. României, cererea nr. 1266/03 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea acordă: 8000 EURO

5. Craiu î. României, cererea nr. 2662/02 – încălcarea art. 6(1) (termen rezonabil)

Curtea acordă pentru prejudiciul moral suferit: 2.000 EURO

6. Grigoraş î. României, cererea nr. 19188/03

Curtea decide:

- restituirea către reclamant în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a imobilului care a format obiectul cererii, imobil naţionalizat de statul român înainte de 1989.

- în caz de neconformare, Statul român este obligat să plătescă reclamantului 36.000 EURO pentru acoperirea prejudiciului material

- pentru prejudiciu moral: 4.000 EURO

- pentru cheltuieli: 2.500 EURO

CALCULE:

  1. În cazul în care în cauzele Dobrescu î. României şi Grigoraş î. României, Statul nu restituie în natură imobilele naţionalizate, factura totală a României pe data de 7 octombrie 2008 este de 602.300,88 EURO, adică 2.365.657 de RON (calculat după cursul EURO-RON, afişat pe site-ul BNR pentru 7 octombrie 2008).
  2. În ipoteza în care în cele două cauze se restituie imobilele în natura, atunci Statul român are de plătit 66.300,88 EURO, adică 260.409,97 RON.
  3. Pentru prejudiciu moral Statul român are de plătit 9.000 de EURO, adică 35.349,30 RON.

Etichete

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...
29 de comentarii
Citiți mai multe

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

De la
               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Mai bine suspect decât învinuit

De la
Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal. O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale. În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe