Treceți la conținutul principal

„Factura” României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din 7 octombrie 2008

La data de 7 octombrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în 6 cauze privind România. În toate aceste cauze Curtea a ajuns la concluzia că Statul român a încălcat drepturile reclamanţilor prevăzute de Convenţie. Pe lângă acest aspect, este util să evidenţiem aspectul financiar, adică trebuie să aruncăm o privire ultimelor rânduri din fiecare hotărâre (publicată deja pe http://www.echr.coe.int/) şi să facem nişte calcule simple.

1. Barb î. României, cererea nr. 5945/03 – încălcarea art. 10

Curtea acordă:

- pentru prejudiciul material: 19,88 EURO

- pentru prejudiciul moral: 1.000 EURO

- pentru cheltuieli 1781 EURO

2. Friedrich î. României, cererea nr. 18108/03 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea acordă:

- pentru prejudiciul material: 45.000 EURO

3. Dobrescu î. României, cererea nr. 3565/04 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea decide:

- restituirea către reclamant în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a imobilului care a format obiectul cererii, imobil naţionalizat de statul român înainte de 1989.

- în caz de neconformare, Statul român este obligat să plătescă reclamantului 500.000 EURO pentru acoperirea prejudiciului material

- pentru prejudiciu moral: 2.000 EURO

4. Marcel Roşca î. României, cererea nr. 1266/03 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea acordă: 8000 EURO

5. Craiu î. României, cererea nr. 2662/02 – încălcarea art. 6(1) (termen rezonabil)

Curtea acordă pentru prejudiciul moral suferit: 2.000 EURO

6. Grigoraş î. României, cererea nr. 19188/03

Curtea decide:

- restituirea către reclamant în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a imobilului care a format obiectul cererii, imobil naţionalizat de statul român înainte de 1989.

- în caz de neconformare, Statul român este obligat să plătescă reclamantului 36.000 EURO pentru acoperirea prejudiciului material

- pentru prejudiciu moral: 4.000 EURO

- pentru cheltuieli: 2.500 EURO

CALCULE:

  1. În cazul în care în cauzele Dobrescu î. României şi Grigoraş î. României, Statul nu restituie în natură imobilele naţionalizate, factura totală a României pe data de 7 octombrie 2008 este de 602.300,88 EURO, adică 2.365.657 de RON (calculat după cursul EURO-RON, afişat pe site-ul BNR pentru 7 octombrie 2008).
  2. În ipoteza în care în cele două cauze se restituie imobilele în natura, atunci Statul român are de plătit 66.300,88 EURO, adică 260.409,97 RON.
  3. Pentru prejudiciu moral Statul român are de plătit 9.000 de EURO, adică 35.349,30 RON.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Tinerii cercetători-studenți voluntari la Centrul de Protecția a Datelor din cadrul UMFST ”G.E.Palade”, participanți la Conferința internațională OCTOPUS 2023(13-15 decembrie 2023, București)(I)

La data de 13 decembrie 2023 am participat cu o delegație de 3 studenți(Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan și Eduard Moldovan), de la specializarea drept, la cea mai importantă conferință internațională organizată de Consiliul Europei, la București, sub auspiciile Convenției privind criminalitatea informatică( Convention on Cybercrime – ETS 185). Conferința se desfășoară în frumoasele săli ale Palatului Parlamentului din București, reunind participanți de pe toate continentele lumii. Sunt numeroase aspecte care s-au discutat, astfel că în această „scurtă scriere”, doar am să punctez câteva chestiuni pe care le-am considerat mai aparte ori mai profunde. Este extrem de important pentru început de știut că, dincolo de importanța Convenției de la Budapesta și a Protocoalelor adiționale, în ceea ce privește combaterea criminalității de zi cu zi, precum pornografia infantilă și multe alte infracțiuni, orientarea strategică principală la momentul de față este către dovedirea infracțiuni